Soarele este adesea orbitor…nu vreau sa fie asta sfarsitul povestii mele. Incerc sa dau viata fanteziei si visul ia forma sufletului meu. Gustul diminetii e amar si-mi subtiaza venele. Si daca imi scriu numele pe oglinda,literele se transforma in forme si apoi in ore nesfarsite,apoi in cuvinte, apoi in pasari, si apoi in nimic…Lucrurile bune sunt bne pana devin rele, dar raul din lumea mea mi se cuibareste la piept asa ca visele mele imi reflecta sinele ca intr-un puzzle ciudat. Am scuze pentru tot. Si pentru lebedele negre care-mi zboara haotic deasupra crestetului si pentru aripile de fluture care-mi intra uneori in ochi.Daca tacerea mea ar vorbi,ea ar urla adevarul. Si sperantele mele s-ar impleti in jurul gatului tau ca intr-o salba cu bani de aur rar si prafuit. Imi traversez zilele fara sa ignor culorile semaforului,si da,acum am autostrada palmelor tale care-mi alunga cosmarurile. Ciudat e ca denivelarile din mana ta sunt soseaua mea spre infinit.
“Soarele e adesea orbitor”, si asta nu e inceputul ci doar sfarsitul unei povesti care nu-si mai gaseste adapost nici in copaci si nici in vise. Pentru ca si ingerii plang,si papusile si au sange galben
PENTRU CINEVA SPECIAL
http://www.youtube.com/watch?v=Bj2p_v_FfJ8
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu